Revista presei – 1 aprilie 2022

Unii dintre cei mai reprezentativi scriitori români contemporani, printre care Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu sau Ioana Nicolaie, vin vineri, în 1 aprilie, la Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul unui eveniment moderat de criticul literar Mircea Mihăieș.

Întâlnirea scriitorilor cu publicul va avea loc cu începere de la ora 19, în Aula Magna a UVT. Dialogul intitulat „Fiction & Company” face parte din seria evenimentelor ce se desfășoară sub genericul „La UVT, Cultura este Capitală!” și oferă oportunitatea celor prezenți ca, după o lungă perioadă, să fie față în față cu scriitori care au dat nenumărate titluri definitorii pentru literatura română, să adreseze întrebări și să se conecteze într-o manieră aparte cu literatura.

„Deși trăim într-o vreme în care rețelele sociale ne acaparează tot mai mult din timpul liber, mai cu seamă acum, când trecem printr-o perioadă atât de tulbure și simțim nevoia să rămânem conectați la ce se întâmplă, literatura rămâne nu doar un loc de refugiu, dar și un univers care ne inspiră. La Universitatea de Vest din Timișoara, literatura, precum și cei mai inspirați scriitori, își găsesc mereu un loc de cinste. Ne bucurăm să îi avem alături de noi pe Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Ioana Nicolaie și Vlad Zografi și suntem convinși că vom asista la un dialog memorabil.”, a transmis rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Comunitatea academică a Universităţii de Vest din Timişoara consideră că adaptarea instituţiilor administraţiei locale la cele mai actuale tendinţe ale politicilor publice europene este posibilă doar prin utilizarea datelor deschise. În acest context, este de apreciat modul transparent şi avansat în care Consiliul Judeţean Timiş a publicat Raportul anual despre Starea Socio-Economică a Judeţului Timiş, un set de date publice prin care se interpretează cele mai importante tendinţe ale evoluţiilor socio-economice din judeţ, în care centrul universitar timişorean îşi regăseşte o proiecţie importantă.

Timişul este în creştere economică şi dezvoltare socială, o arată majoritatea indicatorilor setaţi prin Raportul anual despre Starea Socio-Economică a Judeţului Timiş. Dintre aceştia, merită să remarcăm:
- un nivel ridicat al PIB-ului pe locuitor în Timiş, care a crescut la o cotă comparativă de 91% din media PIB-ului pe locuitor la nivelul Uniunii Europene,
- o bună dezvoltare a ramurilor economice cu valoare adăugată mare (industrie, comerţ şi construcţii),
- un număr al salariaţilor estimat în creştere pentru acest an (până la un nivel record, de 241 mii) şi o rată medie anuală a şomajului estimată din nou la sub 1%,
- o evoluţie demografică pozitivă, cu o creştere de 2,7% a populaţiei în ultimii zece ani, în special prin creşterea populaţiei din grupele de vârstă tinere.

Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, remarcă în legătură cu datele publice prezentate la CJT: "Contextul socio-economic bun, susţinut şi prin atragerea în ultimii ani a unui buget substanţial provenit prin proiecte aferente celor şase axe de finanţări europene, totalizând peste 600 milioane euro, a consolidat statutul de "tigru economic" pe care judeţul Timiş îl are în regiunea Vest. Nu este întâmplător, prin urmare, că strategia de dezvoltare a Timişului pune în valoare rolul judeţului nostru, ca pol regional de dezvoltare cu valenţe europene, prioritizând câteva caracteristici specifice de dezvoltare: calitatea vieţii şi atractivitatea judeţului, densitatea salariaţilor din industriile şi serviciile high-tech (în care se regăsesc angajaţi STEM - science, technology, engineering & math - şi cei din serviciile intensive în cunoaştere), dezvoltarea industrială de tip hub Industry 4.0 şi afirmarea rolului de destinaţie europeană (prin TM2023). Pentru toate aceste caracteristici specifice pe care judeţul Timiş le prioritizează, în direcţia creşterii socio-economice prin specializare inteligentă, universităţile sunt driverele cele mai active ale viitoarelor performanţe. Centrul universitar timişorean a conştientizat şi a arătat deja, de mai mulţi ani, că îşi regăseşte un rol central în arhitectura dezvoltării judeţului şi regiunii de Vest, astfel că a stabilit o alianţă strategică trilaterală, cu administraţia şi cu mediul de afaceri, pentru că talentele profesioniştilor formaţi în facultăţile de aici reprezintă cel mai important capital de energie profesională pentru Timişoara şi Timiş, pe termen mediu şi lung."

În Timișoara s-a observat în ultimii ani creșterea numărului de migranți. Pentru 30 luni, zece organizații europene își propun să îmbunătățească calitatea informațiilor și accesul la serviciile publice pentru imigranții non-europeni din Europa. Inițiativa „ASAP – Accesarea de servicii, diseminarea abordărilor și practicilor” este reprezentată de România prin Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația LOGS.

Inițiativa sub numele „ASAP – Accesarea de servicii, diseminarea abordărilor și practicilor” este reprezentată de România prin Universitatea de Vest din Timișoara și Asociația LOGS alături de organizații similare din Italia, Spania, Grecia, Austria și Croația. Se vor identifica obstacolele existente pentru străini și vor fi promovate bune practici care pot fi reproduse la nivel European de către autorități, ONG-uri și grupuri de inițiativă.

Universitatea de Vest din Timișoara, prima instituție academică din sud-estul Europei care a acordat o bursă de studii pentru un refugiat, va realiza o cercetare la nivel european pentru a identifica prolemele cu care se confruntă imigranții non-europeni ajunși în țările europene.

„Timișoara este un oraș în care în ultimii 2 ani s-a văzut creșterea numărului de migranți, iar acum în contextul războiului din Ucraina, Timișoara, împreună cu alte orașe din România este pusă în fața unei provocări de a asigura ajutor și integrare refugiaților. Noi credem că aceștia trebuie să fie întrebați direct ce provocări au și cum cred ei ca lucrurile se pot îmbunătății. Universitatea de Vest este o organizație academică interculturală care se implică în problematica refugiaților și migranților și va realiza, în cadrul proiectului ASAP, o cercetare care evaluează inclusiv dificultățile cu care se confruntă imigranții pentru accesarea sistemului educațional în România și în alte țări europene”, a spus prof.univ.dr. Mihaela Tomiță, coordonator proiect, Universitatea de Vest Timișoara.

Se vor realiza și întâlniri între autorități și actorii instituționali care asistă migranții în Europa, la nivel local. Se vor oferi propuneri de îmbunătățire a accesului la locuințe, locuri de muncă, sănătate și educație pentru migranți. Proiectul va realiza schimburi de experiență, metodologii de training și materiale informative între partenerii proiectului și alte organizații care lucrează cu imigranții.

Dupa ce in urma cu o saptamana viceprimarul Cosmin Tabara anunta ca a identificat un teren pe care sa fie construit primul velodrom modern din Romania, acum, in cadrul unei sedinte de indata a Consiliului Local Timisoara, edilul a prezentat mai multe detalii despre acest proiect.

Practic, in cadrul sedintei de plen, edilii au votat pentru reglementarea juridica a unui teren de la intersectia strazilor Ion Ionescu de la Brad cu Holdelor, unde exista un spatiu viran pe care ar putea fi amenajat velodromul.

„Este un teren viran care este domeniul public si pe care trebuia sa se faca, in urma cu peste 10 ani, un bazin de inot. Ne intereseaza sa-l eliberam de sarcini. Pe langa velodrom, acolo putem sa mai dezvoltam un parc de skateboard, un loc pentru biciclisti sau alte chestiuni legate de zone de invatamant sau agrement. Avem nevoie sa-l depunem la minister pentru a putea obtine o finantare de la CNI, pentru ca din bugetul propriu nu vom putea face un velodrom„, a spus Cosmin Tabara, viceprimarul Timisoarei.

Si, pentru ca terenul este unul generos, de aproximativ 3,5 hectare, in urma unui amendament adoptat de consilierii locali, acolo, pe langa velodrom, in viitor ar putea fi construita si o zona de invatamant, sport si agrement. Practic, pentru construirea velodromului ar fi nevoie de o suprafata de aproximativ un hectar, iar pe restul de 2,5 hectare de teren se vor putea edifica si alte cladiri cu diverse functiuni.

Va reamintim, in prezent, in Romania, nu exista niciun velodrom modern, astfel ca sportivii sunt nevoiti sa se antreneze in alte tari. Doar in judetul Timis exista trei cluburi afiliate la Federatia Romana de ciclism, conform site-ului oficial: Tibiscus, CSU Universitatea de Vest Timisoara si ACS Velocitas la Dumbravita, iar pe lista cluburilor cu afiliere provizorie se mai afla si Clubul Sportiv Denta 2020.

Ministrul Educației a explicat în ce constă evaluarea standardizată interdisciplinară digitalizată care ar urma să înlocuiască tezele semestriale, pe care spune că o susține și că ar fi venit din partea Consiliului Național Elevilor. Cîmpeanu a dat mai multe detalii despre această procedură, a spus că elevii vor fi evaluați nu de profesorul de la clasă ci de doi evaluatori care nu se cunosc între ei, iar evaluarea ar urma să fie la nivel de item, pentru a putea cunoaște lacunele. Ministrul a spus că acum așteaptă ca experții în științele educației să spună dacă această evaluarea va fi obligatorie sau nu.

Ministrul a anunțat noua structură a anului școlar 2022-2023, anul fiind împărțit pe module de predare-învățare, în locul semestrelor:

• 5 septembrie – 21 octombrie – modulul 1
• 22-30 octombrie – vacanță de toamnă pentru toți elevii
• 31 octombrie – 22 decembrie – modulul 2
• 23 decembrie – 8 ianuarie 2023 – vacanța de iarnă
• 9 ianuarie – 6 aprilie – modulele 3 și 4
• 7 aprilie – 18 aprilie – vacanța de primăvară
• 19 aprilie – 16 iunie – modulul 5
• 17 iunie – 4 septembrie – vacanța de vară

Vacanța din luna februarie 2023 va fi decisă de fiecare inspectorat școlar județean pentru toate școlile din județ în perioada 6-24 februarie și va avea o durată de o săptămână.

• Școala altfel – o săptămână la alegerea școlilor în perioada 26 februarie – 6 aprilie (modulul 4)
• Săptămâna verde – o săptămână la alegerea școlilor în perioada 19 aprilie – 16 iunie 2023 (modulul 5)

• Prima zi de școală este pe 5 septembrie 2022, iar în februarie 2023 elevii au o vacanță „mobilă”, de o săptămână, decisă de inspectoratele școlare

Ministrul Educației a declarat astăzi că profesorii vor avea libertatea „să-și organizeze atât predarea materiei, cât și evaluarea pe fiecare disciplină”, între evaluarea standardizată de la începutul anului și cea de la final. Amintim că Sorin Cîmpeanu a mai spus că evaluarea standardizată interdisciplinară digitalizată ar urma să înlocuiască tezele semestriale.

„Deci se va da libertate profesorilor să-și organizeze evaluările pe parcurs, în funcție de calendar, de structură, în funcție de ritmul de predarea materiei, în funcție de toate aceste elemente”, a menționat ministrul.

Reporter: Când se vor încheia mediile, la finalul fiecărui modul sau la finalul anului școlar?

Sorin Cîmpeanu: Tocmai asta am spus, vom avea medii cu siguranță la finele anului școlar. Mediile încheiate la final de semestru aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că nu au avut nici o relevanță și nici nu au fost folosite. Deci se va da libertate profesorilor să-și organizeze evaluările pe parcurs, în funcție de calendar, de structură, în funcție de ritmul de predarea materiei, în funcție de toate aceste elemente. Repet, precizări vom avea în ROFUIP.

Reporter: Care va fi compoziția mediei având în vedere că nu mai există tezele?

Sorin Cîmpeanu: Evident că avem un plan, dar acest plan trebuie să fie Ex certificat de experți în educație. Astăzi vom anunța ce avem, avem structura anului școlar, raportarea la calendar. În măsura validării de către experții în științele Educației vom modifica regulamentul de funcționare și când vom modifica vom anunța. V-am spus, principiul este acela al eliminării tezelor obligatorii la nivel semestrial.

Reporter: Dacă nu mai sunt obligatorii, profesorii vor putea să dea în continuare aceste teze sau teste (…)?

Sorin Cîmepanu: Am spus că vor fie valori standardizate, sunt cerute la finele anului școlar și la începutul anului școlar, iar pe parcurs este libertatea profesorului să-și organizeze atât predarea materiei, cât și evaluarea pe fiecare disciplină .

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, a fost invitată să țină discursul de absolvire de anul acesta la Harvard Kennedy School, școala de politici publice a Universității Harvard, pe care și ea a absolvit-o.

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a anunțat intenția de renunțare la obligativitatea tezelor semestriale. În ceea ce privește mediile, ministrul spune că sigur vor fi încheiate la finele anului școlar. 

„Având în vedere relevanța tezelor semestriale, având în vedere această structură a anului școlar care se bazează pe cele cinci module de învățare, alternate cu perioade de repaus, intenționăm să renunțăm la obligativitatea acestor teze semestriale. Sunt convins că fiecare profesor știe bine, uneori știe foarte bine, când să-și planifice aceste evaluări pe parcurs, de-a lungul anului școlar”, a declarat miercuri ministrul Educației.

Acesta spune că susține solicitarea elevilor de a fi introduse evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar.

„Solicită elevii și o evaluare standardizată la final de an școlar. Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiștii în științele educației îl vom analiza și îl vom implementa încă din din anul școlar 2022-2023”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Întrebat când se vor încheia mediile, dacă nu se vor mai da teze semestriale, ministrul a răspuns: „Sigur vom avea medii la finele anului școlar. Mediile încheiate la final de semestru aș vrea să vă atrag atenția asupra faptului că nu au avut nici relevanță și nici nu au fost folosite, deci se va libertate profesorilor să-și organizeze evaluările pe parcurs în funcție de calendar, de ritmul de predare a materiei”.

El a spus că există un plan în ceea ce privește componența mediilor, dar că aceasta va fi anunțat după ce va fi certificată de experții în educație.