Revista presei – 1 aprilie 2021

Şapte compozitori, printre care doi din Timişoara, lansează, sub numele Musicoolt, un proiect educațional de conștientizare a frumuseții muzicii contemporane. Aceştia propun publicului întâlniri în cadrul cărora vor promova ceea ce numesc muzici importante din ultimul secol, muzici vii, fascinante, apropiate de vremurile în care trăim, de omul modern.

Şapte compozitori din cele patru centre universitare – Diana Rotaru și DanDe Popescu, din București, Șerban Marcu și Cristian Bence-Muk, din Cluj-Napoca, Ciprian Ion, din Iași, Gabriel Almași și Gabriel Mălăncioiu, din Timișoara – anunţă că, din 8 aprilie, vor porni „cu avânt” în promovarea dezinhibată a unor muzici importante din ultimul secol, muzici vii, fascinante, apropiate de vremurile în care trăim, de omul modern.

Aceştia anunţă că propun publicului teme precum Mersul trenurilor în muzică, Mierla staccato, Cum prepari un pian: rețete pentru o ureche gurmandă, Corul cum nu l-aţi mai auzit, Curiosul caz al minimalismului muzical: ce auzim și ce ascultăm, Intertextualitatea – povestea din spatele muzicii secolelor XX și XXI și Muzica religioasă în creația compozitorilor contemporani.

Publicul interesat de această muzică este invitat din două în două săptămâni, joia seara, de la ora 19, pe platforma Zoom. Link-urile întâlnirilor vor fi postate pe pagina de Facebook  MUSICOOLT (facebook.com/MUSICOOLT) pentru linkurile întâlnirilor.

Compozitorul Gabriel Almași, lector la Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timişoara, a primit, recent, din partea Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România premiul pentru muzică simfonică, pe anul 2020. Acesta a compus o melodie cu numele Timişoarei.

Echipa Facultăţii de Matematică și Informatică a Universității Ovidius din Constanța a participat la cea de-a XIV-a ediţie a concursului pentru elevi şi studenţi iTEC, organizat la Timişoara, în cadrul căruia a prezentat o aplicaţie web pentru identificarea destinaţiilor turistice cu grad mare de siguranţă în actualul context pandemic, informează lector univ.dr. Alexandru Bobe, prorector pentru digitalizare, studenţi şi alumni.

Studenţii ovidieni au creat în cadrul concursului, pe parcursul a 15 ore, o aplicație web pentru alegerea și planificarea concediului ce identifică destinații cu nivel procentual mare de vaccinare.

„Pe perioada celor 15 ore, studenții Facultății de Matematică și Informatică, din cadrul Universității Ovidius din Constanța, Chita Cătălin-Adrian și Dăianu Daniel-Cristian din anul II, specializarea Informatică, prezenţi la concurs drept echipa ‘cd-project-web’, au reușit să ocupe locul 10 din cele 20 de echipe prezente în clasament în cadrul probei Web Development, propunând o soluţie novatoare şi viabilă cu aplicare practică în industria ospitalităţii, apreciată just de către juriu”, a declarat lector univ.dr. Alexandru Bobe.

iTEC este un concurs dedicat studenților și elevilor pasionați de domeniul informaticii în ediția cu numărul 14, din acest an, organizată de către Liga Studenţiilor din Facultatea de Automatică şi Calculatoare (Liga AC) şi Universitatea Politehnică Timişoara, proba de Web Development reușește să adune zeci de participanți, dornici să realizeze aplicații spectaculoase.

Competiția se desfășoară sub forma a șase probe: Algoritmică – presupune rezolvarea a 2-3 subiecte, fiind recomandat ca participanții să dețină cunoștințe de programare învăţate în clasele 9-12, respectiv în facultate; AI Development – constă în utilizarea inteligenţei artificiale în procesarea de imagini; Cybersecurity – proba este de tipul Capture the Flag, care presupune o serie de provocări cu grad de dificultate diferit, fiecare provocare solicitând diferite nivele de cunoștințe în domeniul securității cibernetice; UI/UX Design – constă în realizarea unui concept vizual pentru un site web și a unor materiale bazate pe acesta; Web Development – constă în realizarea unei aplicații web pe o temă propusă; Mobile Development – constă în dezvoltarea unei aplicații mobile conform unor cerințe.

Universitatea Politehnica Timișoara vine în ajutorul elevilor de liceu, oferind tot sprijinul necesar, atât pentru pregătirea bacalaureatului, cât și a admiterii în învățământul superior. Astfel, pentru admiterea 2021 au început deja cursuri gratuite de pregătire la matematică, în fiecare sâmbătă, începând cu ora 10:00, până în data de 5 iunie.

Acestea vor avea loc online pe Zoom și live pe pagina oficială de Facebook a Universității Politehnica Timișoara. Mai mult, din acest an Universitatea Politehnica Timișoara pune gratuit la dispoziția elevilor, pe site-ul propriu, în secțiunea dedicată admiterii, a „Culegerii de probleme de matematică pentru examenul de admitere 2021 la Universitatea Politehnica Timișoara” la adresa http://www.upt.ro//img/files/2020-2021/admitere/licenta/Culegere_admitere_UPT_2021.pdf.

Chiar dacă sunt adresate în special potențialilor săi studenți, indiferent de facultatea pentru care optează și independent de forma admiterii (concurs cu probe de verificare sau concurs de dosare), elevilor nu li se solicită nici un fel de angajament faţă de UPT.

Culegerea de probleme de matematică se adresează cu precădere elevilor de liceu care urmează o pregătire sistematică pentru examenul de admitere la o parte din Facultățile Universității Politehnica Timișoara. Cunoscut fiind faptul că una dintre disciplinele fundamentale în pregătirea unui viitor inginer este matematica, rezolvarea problemelor propuse conduce la dezvoltarea competențelor necesare viitorului student la Politehnică.

Problemele propuse acoperă în mare măsură conținuturile impuse prin programele analitice de Ministerul Educației Naționale. În același timp s-a ținut cont și de manualele alternative de matematică utilizate în circuitul liceal. Deși problemele propuse sunt de tip grilă, cu șase răspunsuri, doar unul fiind corect, o parte din ele urmăresc tipurile de probleme date la probele de matematică ale examenului de bacalaureat din ultimii ani. Din acest motiv, prezenta culegere poate fi utilizată și la pregătirea examenului de bacalaureat dar și a unor concursuri școlare.

Ca structură, cartea are trei părți: Probleme de algebră, Probleme de trigonometrie și geometrie plană, respectiv Probleme de analiză matematică. În finalul culegerii sunt prezentate subiectele, cu rezolvările integrale, date în perioada 2014 – 2020 la concursul de admitere la Facultatea de Automatică și Calculatoare și la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale, din cadrul Universității Politehnica Timișoara.

În spiritul educației deschise și accesului liber la cunoaștere, profesorii din Timiș sunt invitați să la următorul webinar împreunaonline ”Un an de educație în pandemie – experiența universităților”, miercuri, 31 martie 2021, de la ora 18:00.

Moderator va fi dr. ing. Diana Andone, din cadrul Universității Politehnica Timișoara.

Prezintă:Conf.dr.ing. Mihai Medeleanu – decan Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria mediului, UPT

Conf.dr.ing. Cornelia Muntean – Prodecan Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului, UPT

Conf.dr.ing. Gabriel-Mugurel Dragomir – Facultatea de Științe ale Comunicării, UPT

Lect.dr. Anamaria Kilyeni – Facultatea de Științe ale Comunicării, UPT

Conf.dr.ing. Larisa Ivașcu – Facultatea de Management în Producție și Transporturi, UPT

Conf.dr.ing. Sorin Rațiu – Facultatea de Inginerie din Hunedoara, UPT

Moderator, dr. ing. Diana Andone – Universitatea Politehnica Timișoara. Temele în dezbatere:

Cum s-au desfășurat cursurile în online și ce unelte s-au folosit?

Cum s-a lucrat cu studenții pentru a transfera cunoștințe și a construi competențe în mod atractiv și interesant în online?

Ce proiecte și activități s-au desfășurat cu studenții și ce metode de evaluare s-au folosit?

Cadrele didactice de la facultățile de Chimie Industrială și Ingineria Mediului, Științe ale Comunicării, Management în Producție și Transporturi și Facultatea de Inginerie din Hunedoara vor discuta experiențele unui an de educație în pandemie, atât experiențele pozitive, cât și cele negative, și vor răspunde la întrebări.

Participanții vor primi un Open Badge (certificat digital deschis) – Împreună online.

Bugetul este dublu față de cel din 2014 şi vine ca o gură de aer proaspăt pentru universităţile şi organizaţiile din România nevoite să-şi anuleze anul trecut în întregime deplasările, din cauza pandemiei. Viitoarele proiecte vor demara, începând din luna mai, şi se vor concentra pe meşteşuguri, sport, dar şi digitalizare.

Vlad Roibu este printre puţinii români care au reuşit anul acesta să plece într-un proiect Erasmus. Este în Portugalia, alături de tineri din Spania şi Serbia. Face voluntariat.

Vlad Roibu: „Câţiva voluntari, care suntem aici, stăm în aceeași casă, fiecare s-a dus la o diferită asociaţie să lucreze ceva specific, de exemplu o prietenă s-a dus să lucreze cu primăria, într-un proiect legat de biciclete. Alţii au mers la o asociaţie care lucrează cu refugiaţi, eu m-am dus pe graphic design”.

Andrei Petruș, în schimb, nu a fost la fel de norocos.

Andrei Petruș, student: „Am vrut să îmi caut un proiect în timpul în care-mi permitea de la facultate, mai ales în vacanță puteam să fac acest lucru, însă când a venit pandemia am fost foarte dezamăgit că nu am mai putut să accesez proiecte de genul pentru că şi proiectele se anulaseră între timp”.

Anul trecut, majoritatea ONG-urilor care organizau schimburi de experienţă au fost nevoite să le anuleze. Puţinele rămase au fost reprogramate ori trecute în on-line.

Florina Neagu, formator de tineret: „Aveam proiecte care trebuiau să aibă loc în primăvară. Aveam proiect cu tineri care trebuia să aibă loc în Germania şi tot aşa, încercăm să regândim spre sfârşitul anului, monitorizăm situaţia. Şi încercam să organizăm totul în online.”

Comisia Europeană alocă la fiecare şapte ani bani pentru proiectele de schimb de experienţă pentru tinerii între 18 şi 30 de ani. Anul acesta, bugetul este de 28 de miliarde de euro - dublu faţă de cel anterior. Banii pot fi luaţi atât de universităţi cât şi de organizaţii non-profit. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca spera să atragă cât mai multe fonduri.

Sergiu Mișcoiu, director Institutul de Cooperări Internaționale UBB Cluj Napoca: „Vom avea şi o serie de alte inovări, printre acestea sunt relaţiile cu mediul economico-social, faptul că întreprinderile, ONG-urile, instituţiile vor putea participa la realizarea acestui program.”

Paula Sabău, lider ONG Erasmus: „Una dintre priorităţi a devenit dezvoltarea abilităţilor şi competențelor digitale în rândul tinerilor. Şi atunci, chiar dacă noi vom merge în continuare pe mobilităţi față în faţă, vrem să includem şi partea de online în fiecare mobilitate.”

Necunoscut până în urmă cu un an nu doar publicului din țară, dar și celui din propriu-i oraș, timișoreanul Octavian Jurma a ajuns, exclusiv datorită pandemiei, o vedetă mediatică.

Potrivit renasterea.ro, predicțiile și statisticile având ca subiect coronavirusul postate de domnul Jurma pe paginile sale de Facebook – are trei: “Octavian P Jurma”, cea mai folosită, “Dr. Octavian P. Jurma” și “Octavian Jurma (Tavi)” – au început să fie preluate și rostogolite în mass-media încă din vara trecută.

Apoi, treptat, aproape nici o emisiune radio-tv ce dezbate tema Covid 19 și aproape nici un articol de presă axat pe evoluția pandemiei nu l-au ratat pe propovăduitorul carantinei totale, Octavian Jurma. Nu mai vorbim de spațiul virtual, în care guru Jurma prevestește Apocalipsa în fiecare postare.

Octavian Jurma a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMFT, însă nu reușește să se pună de acord cu sine însuși în ceea ce privește perioada studiilor. Astfel, în prezentarea de pe Facebook, omul scrie așa: “1989 – admis student pe bază de examen la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara – UMFT (…) 1994 – Absolvent cu titlul de M.D. la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, România”. Din start, ceva nu pușcă: la Medicină se fac șase ani, nu doar 5. Pentru un tip atent la acuratețea datelor, așa cum se pretinde domnul Jurma, încurcarea anilor de studii este penibilă. De altfel, în CV-ul său de pe www.linkedin.com, apare altă perioadă, probabil cea adevărată: 1987-1993.

Așa cum corect precizează în update-ul de pe Facebook, Octavian Jurma nu este medic clinician – adică nu are drept de liberă practică, nu a avut niciodată vreun pacient -, ci este “medic doctor” doar pe hârtia numită diplomă de licență, obținută în urma absolvirii Facultății de Medicină.

Pe pagina principală de LinkedIn, acolo unde fiecare scrie ce facultate a terminat, la Octavian Jurma apare doar University of Southern California, deși acolo a făcut doar studiile postuniversitare, nu și pe cele universitare, de la UMFT. Cu alte cuvinte, la o primă vedere, cine citește doar prezentarea sumară înțelege că Jurma a făcut facultatea în SUA, ceea ce este fals. Din nou, pentru un profesionist în interpretarea datelor, așa cum se pretinde domnul Jurma, camuflarea adevărului în această manieră pune sub semnul întrebării și acuratețea informațiilor având ca subiect evoluția pandemiei, pe care le servește publicului de un an încoace.

În ceea ce privește “multiplele articole/studii”, nu știm ce ordin de mărime are în vedere Octavian Jurma când se referă la “multiple”, dar noi putem să dezvăluim cifra exactă: 6. Mai precis, în cea mai importantă sursă de documentare științifică la nivel mondial, baza de date Web of Science, Octavian Jurma apare menționat cu șase articole “in extensor” și un rezumat de o pagină, un așa numit “meeting abstract” (pentru acuratețe, precizăm că aceste articole apar și pe pagina de LinkedIn a domnului Jurma). Două articole au fost publicate în 1996, trei în 1997, unul în 2000 și doar la unul singur apare Octavian Jurma ca prim autor. Așadar, întreaga cercetare științifică făcută vreodată de domnul Jurma s-a rezumat la perioada studiilor postuniversitare din SUA, cariera de cercetător științific a timișoreanului încheindu-se în urmă cu peste 20 de ani.

Octavian Jurma spune că studiază pandemia, dar că nu este epidemiolog și nici expert în sănătate publică, precum și că folosește metode statistice și algoritmice că să studieze pandemia dar că nu este bio-statistician. Cu alte cuvinte, predicțiile și statisticile având ca subiect pandemia reprezintă, de fapt, un hobby al lui Jurma, omul nu are nici o calificare profesională în acest sens. Bun, poate ne aflăm în prezența unui autodidact, tot ce-i posibil, doar că acest lucru trebuia să fie comunicat de la bun început românilor, să ni se spună că cel care prevestește Apocalipsa în absența carantinei naționale este un tip pasionat de statistici, nicidecum un medic (epidemiolog sau de altă specialitate), biostatistician sau cercetător.

La începutul lunii trecute, în 4 februarie, Dominic Fritz și echipa sa de comunicare inundau spațiul virtual cu un anunț intitulat: “Șase profesioniști, reprezentanții primarului în consiliile de administrație ale spitalelor din subordinea consiliului local”. Printre cei “șase medici, cu o reputație profesională și etică impecabilă”, cărora primarul Fritz le mulțumea că au acceptat provocările, se număra și nimeni altul decât Octavian Jurma.

O studenta la Facultatea de Matematica-Informatica, ajutata de alti trei colegi, a dezvoltat o aplicatie care ii ajuta pe elevi sau studenti sa inteleaga mai usor termenii pe care nu ii cunosc, dar ii intalnesc in cursuri. Printr-un simplu click sunt afisate definitii care sunt insotite de poze sau videoclipuri. Aplicatia, care va fi gratuita, va fi lansata ca perioada de testare, in aproximativ doua saptamani.

Alexandra Mocanu are 19 ani si este studenta la Facultatea de Matematica-Informatica, specializarea Matematica. Ideea sa dezvolte o aplicatie care sa explice cuvinte neintelese de la curs i-a venit anul trecut, alaturi de alti trei colegi, cand unul dintre programatorii echipei, in timp ce invata, a observat ca nu cunoaste anumiti termeni.

Zis si facut. Patru studenti s-au pus pe treaba iar acum aplicatia care explica termenii neintelesi este gata.

"Stropsy este o aplicatie si o extensie Chrome in dezvoltare, care subliniaza cuvintele de specialitate si ofera definitii, imagini reprezentative, videoclipuri si lucrari de cercetare pentru fiecare cuvant pe care utilizatorul nu il cunoaste.

Ideea a pornit de la unul dintre programatorii nostri, Bogdan, in cadrul competitiei IdeaJam din luna noiembrie 2020. Acolo ne-am cunoscut noi si a luat nastere unul dintre cele mai frumoase proiecte la care eu personal am participat, cu o echipa bine inchegata: Ionut Paraschiv (marketing), Bogdan Bibina, Stefan Popa (programatori) si eu, Alexandra (comunicare)", a declarat, pentru ziare.com, Alexandra Mocanu.

Aplicatia se adreseaza elevilor sau studentilor si se instaleaza pe Google Chrome.

"Este pentru elevi, studenti, pentru publicul larg. Avem biologie si medicina. In perioada aceasta de pandemie sunt cele mai cautate. Vrem sa venim in ajutorul unor oameni care cauta informatii si nu le inteleg. Aplicatia functionaza pe calculator", a declarat si Ionut Paraschiv, student care a lucrat si el la aceasta aplicatie.

In urmatoarele doua saptamani va fi lansata varianta beta a aplicatiei, adica cea de testare.

"Stropsy se poate folosi in doua moduri: in cadrul website-ului sau ca extensie. In website, dupa creearea contului fiecare utilizator are acces la niste sheets. Acolo isi poate adauga si salva orice fel de text.

Apoi, daca intalneste un cuvant de specialitate, il selecteaza si in partea stanga a ecranului primeste o definitie (noi punem la dispozitie mai multe surse, utilizatorul isi poate alege preferintele), imagini si videoclipuri reprezentative pentru acel cuvant sau lucrari de cercetare pentru cei care vor sa cunoasca mai multe. Ca extensie Chrome utilizatorul descarca si instaleaza extensia, apoi poate selecta orice cuvant de pe orice site si va beneficia de aceleasi servicii ca in website", a explicat studenta.

Universitatea Politehnica Timișoara este implicată în proiectul European E³UDRES² – Universități Europene (https://eudres.eu/), desfășurat în consorțiu cu alte 5 universități din Austria, Belgia, Portugalia, Ungaria și Letonia.

Unul dintre obiectivele pe termen lung ale consorțiului este acela de a defini rolul, locul și strategia unei „Universități a Viitorului”, în context local, regional și euroregional.

Pe componenta academică, proiectul își propune dezvoltarea de laboratoare interactive pe domenii interdisciplinare, cu o componentă de antreprenoriat, desfășurate în colaborare cu parteneri socio-economici, de tip proiect transversal cu durata posibilă de până la 1 semestru. Acest tipuri de laboratoare sunt cunoscute sub denumirea de I-Labs sau Living-Labs.

Pe componenta de cercetare, proiectul își propune dezvoltarea preponderentă a unor teme sustenabile pe plan național și euro-regional, în special în domeniile: Economie circulară (Circular Economy), Contribuții umane la Inteligența Artificială (Human Contribution to AI), Bunăstare și îmbătrânire activă (Well-being & Active Ageing). Cele 3 domenii sunt definite în proiect ca fiind prioritare și pentru dezvoltarea unor cursuri sau living-labs, în colaborare inter-universitară și cu partenerii socio-economici.

Primul workshop dedicat consultării pe tema „Universitatea Viitorului” s-a desfășurat în videoconferință online, pe data de 26 martie 2021, propunându-și să realizeze o analiză din partea partenerilor strategici ai universității pentru a defini o viziune privind Universitatea Politehnica Timișoara în perspectiva anului 2030 și privind conceptul general de Future Universities.

Dezbaterea, la care au participat peste 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri, antreprenori și lideri de referință ai regiunii, dar și din guvernanța locală și regională și a comunității regionale, a pornit de la elementele strategice pentru alianța E³UDRES² a Universităților Europene, propunându-și să identifice în ce măsură sunt acestea adecvate realităților locale și regionale, precum și să definească alte domenii prioritare pentru regiunea noastră.

Pe baza prezentărilor, metodelor de planificare strategică și a discuțiilor purtate atât în plen cât și pe 3 secțiuni au fost identificate principalele priorități și direcții de acțiune în domeniile educației, cercetării și dezvoltării sustenabile, care să creeze: viziunea de a asigura transformarea digitală și sustenabilă; viziunea de dezvoltare a capacităților educaționale ale universității; viziunea de dezvoltare a capacităților de cercetare și inovare ale universității ;i viziunea privind rolul UPT în mediul socio-economic, în implicarea civică, pe plan local, regional și euroregional.

Exercițiul de consultare va continua cu alte workshop-uri, care vor implica experții din interiorul universității, studenții universității, precum și reprezentanții mediului socio-economic și ai societății civile.

„La aniversarea a 100 de ani, Universitatea Politehnica din Timișoara își propune să definească principiile de dezvoltare strategică într-o viziune de Universitate a Viitorului. În contextul ultimului an, care a ridicat provocări întregii societății, precum și a proiectului E³UDRES² – Universități Europene, dorim să implicăm în acest proces partenerii universității, pe lângă studenții și profesorii noștri”, a declarat conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul universității.

Expertul în politici de sănătate publică Răzvan Cherecheş atrage atenţia că decizia autorităţilor de a închide magazinele mai devreme va genera mai multă aglomerare, ceea ce va atrage la final mai multe infectări.

Autorităţile s-au pripit atunci când au luat decizia de a restricţiona accesul populaţiei la magazine şi de a le închide mai devreme. Aceasta este concluzia la care au ajuns mai mulţi experţi în politici de sănătate publică.

Este şi opinia lui Răzvan Cherecheş, profesor universitar în SUA, la University of Iowa, şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Deşi este cunoscut ca un susţinător al restricţiilor menite să reducă răspândirea coronavirusului, expertul nu e de acord cu această măsură şi are argumente în acest sens.

Într-o postare pe Facebook, Cherecheş atrage atenţia că departe de a reduce contactele între oameni, această măsură va genera mai multă eglomeraţie, pentru că oamenii vor avea mai puţin timp pentru a face cumpărături. „

Complet de acord cu Stefan Voinea (analiză rapidă a literaturii ştiinţifice - vezi link). Restricţia orarului de funcţionare a supermarketurilor nu este bazată pe dovezi ştiinţifice şi va genera, cel mai probabil, aglomerare în apropierea orei de închidere.   Rata de transmitere a virusului este direct corelată cu nivelul de interacţiune între oameni (cât timp şi câţi oameni). Dacă se aplică restricţia numărului de persoane în supermarketuri în funcţie de suprafaţă = mulţi oameni nu vor putea să îşi cumpere cele necesare   Dacă se aplică restricţia orei dar nu se aplică restricţia numărului de persoane = focare masive de infecţie ar fi avut mai mult sens ca orarul supermarketurilor să coincidă cu restricţia generală şi să fie restricţionat accesul în mall-uri sau la petreceri private”, a scris Cherecheş pe Facebook.

Conf. univ. dr. Simona Ştefan şi prof. univ. dr. Daniel David, de la Departamentul de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), au primit distincţia "Ernest R. and Josephine R. Hilgard Award for Best Theoretical Paper" acordată de Society for Clinical and Experimental Hypnosis (https://www.sceh.us/) pentru lucrarea "Mindfulness in Therapy: A Critical Analysis", publicată în 2020 în International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis.

"Trăim într-o lume în care, ca urmare a accesului facil la educaţie şi la cunoaştere, oamenii, chiar dacă nu sunt cercetători, au pretenţia că pot să contribuie la ştiinţă, iar asta, până la un punct, este bine. Dar dacă acest lucru nu se face riguros şi sub controlul specialiştilor, apare şi iluzia că oricine şi oricum poate contribui ştiinţă, generându-se astfel pseudocunoaştere şi fakenews, iar asta este foarte rău! Sănătatea este un domeniu aflat în mare risc sub acest aspect, prin prisma relevanţei pe care o are pentru oameni, astfel că aici pseudoştiinţa este tot mai activă. De-a lungul timpului am publicat lucrări prin care am delimitat hipnoterapia ştiinţifică de hipnoterapia pseudoştiinţifică/de spectacol, iar acum a venit rândul meditaţiei de tip mindfulness, toate acestea în contextul abordării de tip "personalized evidence-based psychotherapy" (psihoterapia ştiinţifică/bazată pe dovezi personalizată). Ne bucurăm că lucrarea noastră a atras atenţia specialiştilor şi a celei mai mari societăţi profesionale de profil din lume pe linia "evidence-based hypnosis", primind distincţia care poartă numele unora dintre titanii domeniului, profesorul Ernest Hilgard (Stanford University), fost preşedinte al American Psychological Association, şi Josephine Hilgard (Stanford Medical School)", afirmă cercetătorii UBB premiaţi de Society for Clinical and Experimental Hypnosis.

Asociația cercetătorilor români Ad Astra a transmis Ministerului Educației o scrisoare deschisă prin care cere “sprijinirea activității Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)”, printr-un set de standarde minimale pe domenii, pentru activitățile de validare a titlurilor și pentru a elimina neconcordanțele între standardele aplicate diverselor poziții universitare.

“Având în vedere lipsa unor standarde minimale naționale pentru acordarea calificativelor (…) care însoțesc acordarea/validarea titlului de doctor, decizia privind acordarea acestora revine comisiei de susținere a tezei de doctorat (…). S-a constatat, de-a lungul timpului, că multe comisii de susținere au un rol pur formal, astfel că lucrări mediocre, unele chiar și plagiate, sunt promovate ca teze de doctorat foarte bune sau excelente. În mod normal, comisiile CNATDCU trebuie să aibă un rol de filtru, însă lipsa unor standarde minimale naționale face ca deciziile acestora să fie foarte ușor contestabile”, se arată în scrisoare.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a decis acordarea din veniturile proprii a unui supliment financiar studenţilor Erasmus ce vor beneficia de mobilităţi de studiu sau practică în perioada următoare.

Pe lângă bursa lunară Erasmus, ce variază în funcţie de ţara gazdă între 470 şi 520 euro pentru mobilităţile de studiu, respectiv între 670 şi 720 euro pentru mobilităţile de practică, fiecare student Erasmus care va pleca în mobilitate în perioada următoare va primi o bursă suplimentară în valoare de 100 de euro. Reprezentanţii universităţii justifică suplimentarea financiară în contextual în care mobilităţile sunt desfăşurate în timpul pandemiei de COVID-19, când deplasările internaţionale sunt condiţionate de teste ce pot fi costisitoare pentru studenţi.

„În prezent, mobilităţile studenţeşti Erasmus se pot desfăşura în format fizic, online sau mixt, în funcţie de decizia instituţiei partenere şi de evoluţia pandemiei la nivel internaţional. Suplimentul financiar va fi acordat studenţilor Erasmus care vor desfăşura mobilitatea de studiu sau practică fie în format fizic, fie în format mixt, sprijinind astfel studenţii să acopere cheltuielile suplimentare legate de deplasarea internaţională”, au transmis reprezentanţii UAIC. Selecţiile Erasmus pentru mobilităţi de studiu şi practică sunt în desfăşurare la toate facultăţile UAIC, studenţii urmând să înceapă mobilitatea la o instituţie parteneră a UAIC în cursul anului academic viitor (în cazul mobilităţilor de studiu), respectiv în următoarele luni (în cazul mobilităţilor de practică).