PRO-VOCEM – Vocile din Probațiune care Reînvie Amintiri
Rezumatul proiectului
PRO-VOCEM este un proiect colaborativ care își propune să examineze și să crească gradul de conștientizare cu privire la rădăcinile și complexele manifestări istorice ale rasismului, discriminării și excluziunii sociale cu care se confruntă persoanele de etnie roma din probațiune, în special femeile rome.
Prin amplificarea narațiunilor personale, analizând impactul moștenit al migrației și deportării, promovând sensibilitatea culturală în cadrul sistemului de probațiune, proiectul urmărește să realizeze o conexiune între istoriile de oprimare și migrație forțată a comunităților de etnici romi cu marginalizarea actuală.
Proiectul este structurat în cinci pachete de lucru care implică, pe de o parte, colectarea de istorii orale și mărturii de la persoanele de etnie romă aflate în sistemul de probațiune și rudele lor mai în vârstă, precum și analizarea legăturilor dintre narațiunile personale și contextul istoric mai larg; desfășurarea de mese rotunde cu experți; producerea de rapoarte de cercetare și materiale educaționale; organizarea de evenimente de sensibilizare; desfășurarea de sesiuni de teatru Forum; organizarea de ateliere educaționale și de formare pentru studenții viitori profesioniști; organizarea de cursuri de formare pentru consilierii de probațiune și activități de diseminare și advocacy.
Scopul proiectului este de a promova nediscriminarea, egalitatea de tratament și de a susține drepturile persoanelor de etnie romă din probațiune, asigurând în același timp practici bazate pe înțelegerea traumei și abordând experiențele și nevoile unice ale femeilor rome. Concentrându-se pe experiențele persoanelor de etnie romă din probațiune și promovând practici de probațiune sensibile la diversitatea culturală, PRO-VOCEM contribuie la Cadrul strategic al UE pentru egalitate, incluziune și participare a romilor. Prin rezultatele sale, proiectul își propune să aibă un impact larg. Proiectul implică o colaborare între cinci parteneri cheie, fiecare contribuind cu propria expertiză pentru îndeplinirea scopului propus. Colaborarea partenerilor este crucială pentru implementarea cu succes a proiectului, urmărind să abordeze problemele complexe cu care se confruntă persoanele de etnie romă din probațiune și să promoveze practici și atitudini incluzive și receptive din punct de vedere cultural.
Parteneri
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
https://www.uvt.ro/
Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) este a patra cea mai mare universitate din România și principalul centru academic din partea de vest a țării. Astăzi, după peste 70 de ani de activitate, investiții și dezvoltare constantă, Universitatea de Vest din Timișoara se bucură de o reputație academică solidă, definită printr-un mediu multicultural, inovator, prietenos și deschis. UVT este un lider regional, național și internațional pe piața educațională, oferind un mediu intelectual modern, dinamic și inovator, metode de predare centrate pe student și programe de studii de relevanță internațională. Cu 11 facultăți, programe de licență, masterat și doctorat, precum și un Departament de Pregătire a Personalului Didactic, accentul puternic pus pe calitatea academică este susținut și prin afilierile și asocierile internaționale ale universității.
DIRECȚIA NAȚIONALĂ DE PROBAȚIUNE DIN ROMÂNIA
https://probatiune.just.ro/
Sistemul de probațiune din România este un serviciu public de interes național, aflat în subordinea Ministerului Justiției, care contribuie la reabilitarea socială a persoanelor sancționate penal și la creșterea siguranței în comunitate. Prin aplicarea măsurilor și sancțiunilor neprivative de libertate, sistemul promovează alternative moderne la detenție și susține o justiție penală orientată spre reintegrare.
Înființat legal în anul 2001, după o etapă pilot de trei ani, sistemul de probațiune a fost creat pentru a pune în executare sancțiuni neprivative de libertate prevăzute în Codul penal încă din 1997, dar care nu aveau un cadru instituțional dedicat.
Intrarea în vigoare a noilor coduri în materie penală la data de 1 februarie 2014 a adus o serie de schimbări de substanță în activitatea de probațiune, alături de o viziune modernă, adaptată, atât noii realități sociale, cât și valorilor europene direcționare în domeniu. La acel moment, s-a avut în vedere reconfigurarea instituțiilor de drept penal sub incidența cărora se desfășura activitatea de probațiune și introducerea unora noi sau ajustarea celor deja existente, aspecte care au creat premisele unei reconfigurări a sistemului de probațiune din țara noastră. Reforma a marcat o schimbare de paradigmă: de la o justiție axată pe pedepse privative de libertate către una care valorizează sancțiunile comunitare.
Această schimbare a generat o creștere semnificativă a numărului și diversității cazurilor gestionate, impunând o reorganizare administrativă și funcțională a sistemului. Astfel, începând cu 2014, sistemul de probațiune a devenit mai autonom, beneficiind de resurse sporite pentru a-și îndeplini atribuțiile.
În prezent, Direcția Națională de Probațiune este o instituție cu personalitate juridică și buget propriu, organizată în cadrul Ministerului Justiției, pe două paliere: structura centrală și 42 de servicii de probațiune locale, fără personalitate juridică care funcționează în fiecare municipiu reședință de județ, și care, împreună cu structura centrală, formează sistemul de probațiune. Structura centrală gestionează planificarea strategică, resursele umane și financiare, cooperarea internațională și proiectele finanțate externă. Serviciile locale acționează pe tot parcursul procesului penal – de la urmărire penală până la executarea hotărârilor – realizând evaluări, supraveghere și sprijin pentru instanțe.
Direcția Națională de Probațiune desfășoară o activitate de cercetare susținută, menită să sprijine dezvoltarea unor politici și practici corecționale fundamentate pe date și dovezi. Printre cercetările realizate, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea serviciilor corecționale din România prin implementarea principiului normalității – 4NORM-ality”, a fost realizată o cercetare aplicată privind mobilitatea rezidențială, ocupațională și educațională a persoanelor de etnie romă, precum și a altor grupuri vulnerabile aflate în evidența serviciilor de probațiune, finalizată cu publicarea unui raport și promovarea rezultatelor în cadrul unor evenimente naționale și internaționale. În continuarea acestei direcții, a fost înființat grupl de lucru – „Roma” – care vizează realizarea unui studiu longitudinal asupra mobilității persoanelor rome aflate în sistemul de probațiune.
PENAL REFORM INTERNATIONAL
https://www.penalreform.org/
Penal Reform International (PRI) este o organizație neguvernamentală care activează la nivel global pentru promovarea unor sisteme de justiție penală care respectă drepturile omului pentru toți și care nu produc prejudicii.
Ne concentrăm pe asigurarea unor sisteme de justiție echitabile, eficiente și nediscriminatorii, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor grupurilor defavorizate și marginalizate.
Ca parte a angajamentului nostru de a combate discriminarea, am realizat diverse contribuții menite să evidențieze modul în care sistemele de justiție penală din Europa pot trata inegal persoanele de etnie romă și să identificăm măsuri care să prevină prejudiciile directe și indirecte rezultate din astfel de tratamente. Activitatea noastră include un studiu exploratoriu și o masă rotundă dedicate analizării provocărilor cu care se confruntă persoanele de etnie romă în mai multe țări europene în ceea ce privește impunerea sancțiunilor neprivative de libertate, precum și posibile soluții. De asemenea am desfășurat o cercetare privind suprareprezentarea romilor în penitenciare și am abordat situația acestora în diferite documente, inclusiv în ghiduri destinate profesioniștilor din justiție pentru promovarea nediscriminării în aplicarea măsurilor neprivative de libertate .
DIRECȚIA GENERALĂ ”EXECUTAREA PEDEPSELOR” DIN BULGARIA
https://justice.government.bg/home/index/a29b3d80-11a0-44c7-909c-9e3328169925
Direcția Generală „Executarea Pedepselor” din Bulgaria este o structură administrativă specializată, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Justiției, având sediul în Sofia. Direcția administrează și controlează în mod direct activitatea penitenciarelor și a serviciilor de probațiune.
Activitățile sale sunt reglementate de Legea privind executarea pedepselor și detenția în arest preventiv și sunt legate de executarea pedepselor de închisoare pe viață, a pedepselor privative de libertate și a probațiunii, precum și a arestului preventiv în locurile de detenție.
Direcția Generală „Executarea Pedepselor” asigură gestionarea unui sistem unificat de executare a pedepselor, bazat pe standarde profesionale eficiente, în care persoanele private de libertate și condamnații sunt tratați într-un mod uman, funcțional și transparent.
Din punct de vedere structural, Direcția Generală „Executarea Pedepselor” este formată din:
– 12 închisori cu 26 de centre de tip deschis și închis;
– 1 centru corecțional pentru băieți minori și 1 centru corecțional pentru fete minore;
– 7 Birouri Regionale pentru Executarea Pedepselor.
Direcția Generală „Executarea Pedepselor” se angajează să îmbunătățească accesul la serviciile de reabilitare și calitatea acestora pentru diverse grupuri de deținuți și persoane aflate în probațiune, inclusiv romi și tineri, care reprezintă o proporție semnificativă din populația penitenciară și din persoanele aflate în probațiune din Bulgaria. Profesioniștii din sistemul corecțional bulgar se confruntă cu diverse provocări în munca lor zilnică cu membrii comunităților de romi.
Având în vedere istoricul discriminării și marginalizării comunităților de romi din Bulgaria și din întreaga Europă, inclusiv în contextul justiției penale, este deosebit de important ca sistemul corecțional bulgar să conțină garanții solide împotriva acestui lucru.
Romii continuă să fie reprezentați disproporționat în penitenciarele și serviciile de probațiune bulgare, iar discriminarea și marginalizarea cu care se confruntă în comunitate se pot intensifica în cadrul sistemului de justiție penală. Ofițerii corecționali lucrează din greu și cu sârguință pentru a se asigura că planificarea serviciilor de reabilitare și corecționale este aliniată cu punctele forte și nevoile romilor și răspunde provocărilor care au contribuit la apariția lor în fața sistemului judiciar – adesea, inclusiv probleme care decurg din poziția lor marginalizată în societate. Problemele cu care se confruntă aceștia în ceea ce privește educația, ocuparea forței de muncă, locuința și sănătatea comunității (atât înainte, cât și după condamnare) ar avea inevitabil un efect de domino asupra șanselor lor de reabilitare cu succes. Din acest motiv, activitatea Direcției Generale „Executarea Pedepselor” include măsuri pozitive pentru a le proteja și promova drepturile.
În multe locuri, există puțină autoidentificare a etniei și a altor identități în anumite comunități, iar aceasta este o problemă și mai mare în rândul persoanelor aflate în penitenciare și în serviciile de probațiune, unele ascunzându-și în mod activ afilierile. Acest lucru este valabil mai ales pentru cei care execută pedepse scurte. Acest lucru creează provocări suplimentare în identificarea nevoilor și asigurarea disponibilității unor programe adecvate din punct de vedere cultural, inclusiv prin colectarea de statistici privind grupurile minoritare din penitenciare și serviciile de probațiune din Bulgaria.
De asemenea, este important să se ia în considerare diversitatea în rândul romilor ca un grup mai larg, deoarece diferite comunități au valori, tradiții și culturi diferite. Există, de asemenea, adesea diferențe generaționale evidente. În sprijinirea romilor pe durata pedepselor, este important ca personalul să fie conștient de provocările comune cu care se pot confrunta romii în timpul și după executarea pedepselor, dar este la fel de important, dacă nu chiar mai important, ca aceștia să rămână atenți la punctele forte, nevoile și experiențele individuale ale fiecărei persoane cu care lucrează, astfel încât să poată adapta sprijinul și serviciile oferite în mod corespunzător.
ASOCIAȚIA SOLIDART – TEATRUL BASCA
https://basca.tm.ro/
Asociația Solidart – Teatrul BASCA – este o organizație culturală cu sediul în Timișoara, România, dedicată creării de conexiuni semnificative între artiști și comunități. Misiunea noastră este de a aduce în lumină poveștile, locurile și vocile care sunt adesea „invizibile” sau uitate în societate. Solidart promovează dialogul, incluziunea și participarea civică prin proiecte artistice, culturale, sociale și educaționale, fiind una dintre puținele organizații culturale din România care oferă acces la cultură comunităților marginalizate: minorități, persoane cu dizabilități, persoane cu statut social dezavantajat, refugiați și, în special, celor care spun povești despre realitatea oamenilor uitați.
Din 2017, prin teatru social care amplifică vocile marginalizate, evenimente culturale accesibile pentru persoane cu deficiențe de vedere și auz, precum și inițiative educaționale ce includ teatru forum și ateliere pentru adolescenți, creăm spații incluzive care încurajează dialogul, empatia și participarea.
Ca parte a angajamentului nostru pentru echitate culturală, am dezvoltat proiecte inovatoare precum:
- in: v z b l Festival – un festival care își propune să facă vizibil ceea ce este invizibil, promovând valori precum dialogul, înțelegerea, respectul și solidaritatea. Vocile diverselor grupuri vulnerabile sau „invizibile” sunt adesea neauzite sau suprimate. Prin festivalul in:v z b l, dorim să oferim acestor grupuri un spațiu de exprimare și un context pentru consolidarea prezenței lor în comunitate. Festivalul reunește actori profesioniști și amatori proveniți din medii vulnerabile, prezentând spectacole puternice, inspirate din experiențe reale.
- Teatru accesibil pentru toți – un proiect inovator care a creat spectacole de teatru evidențiind problemele și preocupările grupurilor marginalizate, cu scopul de a promova o societate incluzivă și empatică, deschizând drumul spre incluziunea socială prin cultură, prin accesibilizarea produselor culturale.
- Casa cu maimuțe (2020) Casa cu maimuțe (2020) – în parteneriat cu Asociația Prin Banat și cu finanțare din partea AFCN – spectacol ce a explorat microistoriile unuia dintre cele mai frumoase cartiere din Timișoara – cartierul Fabric.
- Fluturii sunt liberi (2021) – primul spectacol de teatru din Timișoara accesibilizat pentru persoanele cu deficiențe de vedere și auz, realizat prin interpretare mimico-gestuală și traducere narativă. Spectacolul a câștigat Premiul British Council la Gala UNITER 2021 și a marcat debutul nostru în teatrul radiofonic.
- #următorulnivel – Tower (2021–2022) – primul nostru pas în teatrul de realitate virtuală, combinând teatrul contemporan cu filmarea imersivă într-un sit de patrimoniu industrial istoric, prezentat în importante festivaluri din România.
BASCA pune un accent puternic pe responsabilizarea educațională și comunitară, organizând în mod regulat spectacole de Teatru Forum pe diverse teme sociale (discriminare – ex. „Bă auzi ?!”, persoane cu handicap, femei; abandon, abuz domestic, efectele nocive ale drogurilor etc.); sensibilizare școlară, cu producții precum „Profu” , susținute la Timișoara; și prin ateliere de teatru organizate pentru adolescenți (ex. „ Teatrul și meseriile sale ”)
Finanțare
Acest proiect este finanțat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA), în cadrul Apelului CERV-2024-CITIZENS-REM, Tema: CERV-2024-CITIZENS-REM-HISTMIGRATION.
Galerie
Disclaimer
Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt doar ale autorilor și nu le reflectă neapărat pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Educație și Cultură Europeană. Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.
