În luna noiembrie, Universitatea de Vest din Timișoara a găzduit o serie extinsă de prezentări și dezbateri academice dedicate proiectului european „Echoes of Memory: Interactive Conversations with Holocaust Survivors through AI”, inițiativă care urmărește crearea unei platforme educaționale ce integrează mărturii ale supraviețuitorilor Holocaustului prin instrumente digitale și conversaționale bazate pe inteligență artificială. Proiectul promovează transmiterea responsabilă a memoriei istorice și combaterea distorsiunii sau negării Holocaustului, printr-o abordare etică, tehnologică și interdisciplinară
În cadrul UVT au fost implicați peste 200 de studenți, provenind din programele de Istorie, Matematică-Informatică, precum și din cadrul Școlilor Doctorale de Științe Umaniste, și Filosofie, Sociologie și Științe Politice, consultați atât față în față, cât și online. Studenții au reflectat asupra oportunităților și riscurilor educaționale ale utilizării AI pentru transmiterea memoriei traumatice colective, precum și asupra modului în care tehnologia poate sprijini — fără a înlocui — contactul empatic cu mărturia umană.
Proiectul ECHOES este dezvoltat la nivel european de un consorțiu amplu, din care UVT face parte, alături de instituții cu expertiză în educație, patrimoniu digital, studii istorice și memorie evreiască. Printre partenerii principali se numără: Tech Hive Labs (Grecia) – coordonator, InnovED (Grecia), Lietuvos Žydų Bendruomenė – Comunitatea Evreilor Litvak (Lituania), Terraforming (Serbia), Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Federația Comunităților Evreiești din România, Euro Lider (Polonia) și Muzeul Ghetoului din Varșovia. Acest cadru internațional poziționează Universitatea de Vest ca pilon strategic în dezvoltarea unui model european de educație digitală despre Holocaust.
Interesul studenților UVT a fost remarcabil, iar calitatea dialogului a exprimat un nivel matur de sensibilitate istorică. S-au discutat aspecte precum: ce înseamnă autenticitatea mărturiei în versiune digitală, cum poate fi evitată estetizarea suferinței, cum se poate preveni falsificarea istoriei în medii AI și care sunt limitele pedagogice ale tehnologiei atunci când întâlnește trauma colectivă. Contribuțiile studenților vor alimenta direct etapele următoare ale proiectului — analiza etică, testarea instrumentelor interactive și dezvoltarea resurselor educaționale la nivel european.
Participarea UVT consolidează rolul universității ca hub european de cercetare și educație privind memoria Holocaustului, contribuind activ la formarea viitoarelor generații într-un cadru academic care cultivă empatie, responsabilitate civică și rigoare istoriografică.
UVT nu doar predă istorie — ci participă la păstrarea ei vie.
