Pentru prima dată în România, reprezentanți din peste 30 de universități, institute de cercetare și organizații non-guvernamentale cu activitate în domeniul promovării și comunicării științei au convenit, printr-o declarație comună, să facă eforturi concrete pentru ca rezultatele cercetării românești să fie mai bine cunoscute de societate, mediul de afaceri și decidenți politici. Declarația a fost adoptată la finalul primei Conferințe Naționale de Comunicare a Științei, desfășurată la Timișoara în 12 și 13 iunie 2026, sub egida Universității de Vest din Timișoara (UVT).
Conferința a reunit peste 40 de participanți din centre universitare și de cercetare din toată țara: cercetători, comunicatori de știință și reprezentanți ai conducerii unor instituții de învățământ superior și de cercetare din București, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Galați, Suceava, Oradea, Sibiu, Arad, Târgoviște, Târgu Mureș și altele. A fost prima dată când comunicarea științei a beneficiat de un cadru național de dezbatere în România. Contextul care a dat urgență acestei discuții este bine cunoscut: România alocă 0,46% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, față de o medie europeană de 2,26%. Participanții au pornit de la convingerea că schimbarea acestei situații trece, în primul rând, prin comunicarea mai bună a valorii cercetării către public, presă și decidenți.
Prezent la conferință, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (ANCS) Andrei Alexandru a rezumat obiectivul principal astfel: „Cercetarea nu este doar pentru cercetare. Noi nu suntem o comunitate care își prezintă rezultatele doar între ei. Cercetarea trebuie să ajungă la oameni și să aducă plus valoare pentru societate, să fie comunicată și explicată.”
Cristian Presură, fizician și comunicator al științei, a vorbit despre costurile pe care le suportă pe cont propriu cercetătorii care aleg să comunice știința fără un cadru instituțional, o realitate ignorată sistematic în evaluarea și cariera academică. Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara, a adresat o întrebare care a dat tonul dezbaterilor: promovarea științei este o investiție sau o cheltuială? Răspunsul a venit sub forma unui argument pentru democrație: „Când cercetarea nu se comunică, pierde cercetătorul în primul rând deoarece munca sa rămâne izolată. Apoi, pierde instituția, pierde publicul, pierde democrația. Singura care câștigă este dezinformarea.”
Ada Roseti, comunicator de știință și organizator al Games of Science, a mers mai departe, argumentând că simpla transmitere de informații nu mai este suficientă: „Rolul nostru nu este să dăm mai multă informație. Rolul nostru este să păstrăm cerința vie, să ne asigurăm că oamenii vor continua să ceară știință. Pentru că în momentul în care oamenii nu au încredere în știință, nu va cere nimeni nimic.” Mădălina Cocea, inițiator al proiectului Știință și Comunicare, a pledat pentru trecerea de la inițiative individuale la o strategie națională dedicată domeniului, argumentând că profesionalizarea comunicării științei are nevoie de sisteme în fiecare instituție.
Declarația adoptată la finalul conferinței trasează cinci direcții de acțiune pe care instituțiile participante și le-au asumat: personal dedicat și strategie instituțională pentru comunicarea științei, recunoașterea oficială a comunicării ca activitate profesională a cercetătorului, investiție în formarea competențelor de comunicare cu accent pe relația cu presa, construirea unor relații proactive și transparente cu jurnaliștii și utilizarea comunicării ca punte între cercetare și mediul privat.
„Este important ca acest eveniment să devină o tradiție și o comunitate de bună practică: un spațiu care se reia și se recalibrează an de an, pe măsură ce domeniul se maturizează și nevoile se schimbă”, se menționează în declarație. Declarația completă este disponibilă aici.
Conferința Națională de Comunicare a Științei a fost organizată sub egida Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Sci Public Forum, Știință & Comunicare și CeCOCe-VEST, cu sprijinul Linde.
