În data de 8 aprilie 2021, între orele 19,00 – 21,30, a avut loc conferința online a Pr. Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană, „În dialog cu Dumnezeu, între logică și mister”, moderată de pr. lector dr. Ioan Mihoc, de la catedra de Studiul Noului Testament, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, UVT.
Profesorii și studenții facultății noastre s-au bucurat de prezența unui invitat de top din cadrul lumii academice. Pr. Prof. Dr. Stelian Tofană, titularul catedrei de Studiul Noului Testament de la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, reprezintă la ora actuală una dintre cele mai autorizate voci în domeniul studiilor biblice din România. Pe lângă activitatea didactică și de cercetare academică, părintele profesor Tofană desfășoară o intensă activitate misionară, susținând nenumărate conferințe pe teme biblice și duhovnicești. Pr. Profesor Stelian Tofană este membru în: Studiorum Novi Testamenti Societas (SNTS); Uniunea Bibliștilor din România (UBR); Eastern European Liaison Committee (EELC) al Organizației Biblice – New Testament Biblical Scholars. East-West Dialog; Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și a Atestatelor Universitare (CNATDCU), din Ministerul Educației Naționale. De asemenea, Pr. Prof. Stelian Tofană este membru Advisory Board, Studia Universitatis Babeș Bolyai: Theologia Orthodoxa; Editor in Chief al revistei Sacra Scripta – Revista Centrului de Studii Biblice a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca; Membru în Comitetul de Redacție al revistei Cercetări Biblice, Anuarul Uniunii Bibliștilor din România; Membru în Comitetul de Redacție al Revistei Pleroma a Institutului Teologic Penticostal, București; Membru în Advisory Board al revistei Biblicum Jassyense – Romanian Journal for Biblical Philology and Hermeneutics, al Centrului de Studii Biblico-Filologice din Iași ; Coordonator științific sau membru în peste 30 de Comisii de doctorat.
În partea introductivă a conferinței, părintele a oferit un răspuns la întrebările: Ce presupune un dialog? Dacă poate fi vorba de un dialog al nostru cu Dumnezeu? argumentând că rugăciunea este în principal o vorbire lui Dumnezeu. Ea trebuie să cuprindă mai întâi mulțumirea și lauda adusă lui Dumnezeu. Rugăciunea este mai mult decât un dialog, mai degrabă ea este o „revărsare” a sufletului. Dumnezeu se descoperă într-o experiență, de viață, a noastră cu El. Punctul central al conferinței l-a constituit răspunsul biblic-teologic la întrebarea: Cine este Dumnezeu? Plecând de la faptul că Evanghelia a patra cuprinde zece ziceri în care Iisus Se definește, ziceri care trimit la revelarea Numelui divin către Moise. Părintele profesor a accentuat faptul că Dumnezeu este atotprezent, aproape de fiecare om. Întra-adevăr, în Ieș. 3,14, lui Moise Dumnezeu își descoperă Numele: „Eu sunt Cel ce sunt”, care este tradus în Septuaginta printr-un participiu prezent nominativ al verbului einai : ho ōn. În limba germană (și în trad. lui Luther) este redat astfel: Ich bin der «Ich-bin-da».Particula da poate fi tradusă prin „aici” și „acolo” = pretudindeni. Așadar, Dumnezeu este Cel ce domină întregul univers, întreaga creație, nu este cauzat de nimeni și de nimic. Ca exemple de vorbire lui Dumnezeu, părintele s-a referit mai întâi la textul din I Regi cap. 1: rugăciunea „îndelungă” a Anei, mama judecătorului Samuel, despre care textul sfânt notează că „vorbea în inima sa” (1,13) și arată cum „își revarsă sufletul înaintea Domnului” (1,15); în loc de răspuns imediat, Ana primește un răspuns care va fi perceput în experiența ei cu Dumnezeu, în împrejurările concrete ale vieții. În final, ea a dobândit mai mult decât a cerut! Răspunsul lui Dumnezeu trebuie așteptat în taină, ne spune acest episod. Din Noul Testament, părintele a tâlcuit „dialogul dramatic, ieșit din comun”, dintre Mântuitorul și femeia din Siro-Fenicia, a cărei fiică era stăpânită de diavol (Mt. 15,21-28). Trecând cele trei probe de încercare a credinței – indiferență, eschivare, refuz umilitor – ea a primit mai mult decât a cerut: „Fie ție cum voiești!”, adică a primit mai mult decât sănătatea fiicei! „Noi trebuie să ne așezăm în așteptarea răspunsului lui Dumnezeu, după ce noi, în vorbirea noastră, i-am exprimat și i-am prezentat oful nostru”, a subliniat în final părintele.
Evenimentul a fost organizat astfel încât să contribuie la amplificarea prezenței UVT in
spațiul public, conferința fiind audiată de peste o sută de participanți: profesori de la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, profesori de religie și studenți teologi și membri ai ASCOR – Timișoara. Întrebările participanților au provocat răspunsuri teologice argumentate deosebit. Ele au vizat contextul pericopei din Epistola către Evrei 4,14 – 5, 6, evindențiindu-se tema vorbirii lui Dumnezeu către oameni prin Revelația desăvârșită realizată „prin Fiul” (cf. Evrei 1,1 ; ἐν υἱῷ: „în Fiul”). A fost accentuată, de asemenea, puterea cuvântului lui Dumnezeu (cf. Evrei 4,12) de a lucra în viețile oamenilor, pentru mântuirea lor, precum și slujirea de mijlocire permanentă a Domnului Hristos ca Arhiereu pentru mântuirea credincioșilor (Evr 7,25). Bazat pe exemplul biblic al Anei, părintele a accentuat importanța poziționării cultice în raport cu Dumnezeu, rolul cultului.
