Emanciparea ceramicii față de funcțiunile utilitare tradiționale s-a produs odată cu neoavangarda anilor 1960-1970, când a avut loc o conștientizare a faptului că artele decorative pot constitui un limbaj cu o expresie majoră, asemeni celorlalte arte. Considerată în general o artă de interior, ceramica a avut ambiția de a deveni o artă pentru spațiul public, apropiată de obiect sau chiar de sculptură.
Astfel, ceramica poate să îmbine practici obiectual-sculpturale, dar asimilând direcții artistice post-moderne care aglutinează mai multe influențe artistice venite din medii culturale diferite. Interdisciplinaritatea a adus un flux de idei proaspete împrumutate din alte domenii și care au contribuit la dezvoltarea creativității exprimată printr-o multitudine de forme vizuale.
Dimensiunile ceramicii-obiect sau a celei sculpturale au crescut considerabil față de ceramica de interior. Pentru a rezista în spațiul public, dar nu numai din acest motiv, ceramica a asimilat diverse tehnologii, a început să mixeze diferite materiale adesea amplasate pe un suport de bază, iar toate aceste practici au ajutat-o să se deschidă spre experiment și în final să se emancipeze față de statutul ei de artă „decorativă”.
Practicile artistice ale lui Matei Gașpar l-au condus spre o ceramică-obiect cu o predilecție marcantă pentru câteva forme geometrice clare: calota sferică, triunghiul și pătratul. Artistul obișnuiește să creeze între aceste elemente de bază raporturi variabile, fie delicate, fie de forță.
Calota apare adesea ca o ipostază a matricei, o coajă de ou, cuprinzând în interiorul ei triunghiul, ce aduce cu sine agresivitatea unghiurilor ascuțite; în mijlocul acestei compoziții zace pătratul negru, creând o stare de liniște, un fel de vid care absoarbe energiile din jur. În același timp, această formă perfectă amintește de Malevici și de provocările moderniste ale limitelor reprezentării, de disputele ce au marcat evoluția artei până în prezent.
Structura compozițională a lucrărilor lui Gașpar din actuala expoziție se repetă cu regularitate, creând o continuitate formală și, poate, și tematică, dar în care variațiunile sunt introduse prin detalii specifice, definind fiecare obiect în parte. Din ce în ce mai des lutul este înlocuit de materiale contemporane (rășini sintetice etc.) pentru a obține texturi și materialități noi ce ating senzorialitate. O altă voluptate obținută cu ajutorul acestor materiale sintetice este culoarea – vie și transparentă, ce amintește mai degrabă de strălucirile sticlei decât de materialul ceramic.
Astfel, pentru Matei Gașpar, dialogul materialităților se transformă într-un joc seducător dintre opac și translucid îndemnându-l pe privitor să experimenteze noi poteci prin labirintul material al lumii. (prof. univ. dr. habil. Ileana Teleagă)
Expoziția personală InTim a artistului Matei Gașpar, conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Arte și Design – Universitatea de Vest din Timișoara, poate fi vizitată la Galeria Helios Timișoara până în data de 7 aprilie 2023.
