În cadrul celor două apeluri de selecție organizate în 2019 și 2020, sub umbrela inițiativei Universități Europene, Comisia Europeană a identificat 41 de alianțe universitare europene ce au propus proiecte vizionare privind dezvoltarea unor cadre inter-instituționale de cooperare și acțiuni de colaborare strategică în domeniile educației și cercetării. În acest context, nouă dintre cele zece instituții de învățământ superior din România care fac parte din astfel de consorții au constituit, la finalul anului 2020, o rețea de universități româneșticare implementează proiecte Erasmus+ Universități Europene. Acestea sunt: Universitatea Tehnică de Construcții din București, Universitatea din București, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea din Petroșani, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica Timișoara, Universitatea Politehnica din București și Universitatea de Vest din Timișoara. Reţeaua a fost constituită la iniţiativa Universităţii de Vest din Timişoara, care asigură şi coordonarea acesteia.

Scopul acestei rețele este unul dublu:

• schimbul de bune practici în implementarea proiectelor Erasmus+ Universități Europene între cele nouă instituții de învățământ superior;
• formarea unui nucleu reprezentativ de universități românești ce vor lua parte la definirea viitorului învățământului superior european, cu scopul de a utiliza experiențele și rezultatele activităților din cele nouă alianțe europene în beneficiul tuturor studenților și cadrelor didactice din România prin transfer de bune practici sau contribuţii la dezvoltarea politicilor publice în domeniu.

Având în vedere importanța reprezentării studenților într-un astfel de demers, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a devenit un partener al rețelei mai sus menționate încă din faza inițială a organizării acesteia.

În urma întâlnirilor de lucru organizate în perioada ianuarie-martie 2021 la nivelul rețelei s-au identificat trei teme majore de interes pentru toate cele nouă universităţi implicate: micro-certificări, programele de studiu cu diplomă comună şi mobilităţile virtuale. De asemenea, s-a concluzionat că implementarea cu succes a activităţilor asumate în cadrul consorțiilor din care aceste universități fac parte a poate deveni un incubator pentru transferul de bune practici către alte universități din ţară. În acest sens, universitățile implicate au transmis concluziile grupurilor de lucru pe temele mai sus menţionate la începutul lunii martie şi au lansat o invitație la dialog următoarelor instituții din România: Ministerul Educației (Direcţia Generală Ȋnvăţământ Universitar, Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene, Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor), Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, Autoritatea Națională pentru Calificări și Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale şi Departamentul Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale.

RO European Universities a organizat pe parcursul lunilor martie-aprilie 2021 o serie de mese rotunde virtuale ce au reunit reprezentanţi ai tuturor instituţiilor invitate la dialog, precum şi ai ANOSR, împreună cu cei ai universităţilor din reţea. Cel mai important rezultat al întâlnirilor a fost faptul că există un acord general referitor la necesitatea unor acţiuni comune, colaborative, privind provocările şi oportunităţile iniţiativei Erasmus+ European Universities pentru cei care implementează aceste proiecte, în particular, dar şi pentru întregul sistem de învăţământ superior din România, în general. După discuţii constructive pe cele trei teme abordate, fiecare instituţie şi-a asumat angajamente ferme în direcţia dezvoltării de iniţiative legislative şi de politici publice care să maximizeze oportunităţile oferite de Universităţile Europene. Iar primele rezultate ale acestui proces se vor putea observa în dezvoltarea legislaţiei privind programele de studiu cu diplomă comună, în privinţa căreia România era deficitară şi care reprezintă o prioritate pentru internaţionalizarea universităţilor. În acest context, în luna aprilie, grupurile de lucru deja existente la nivelul reţelei RO European Universities vor fi completate cu reprezentanţi din instituţiile centrale, pentru a aprofunda, împreună, aceste subiecte şi pentru a avansa în direcţia obiectivelor pe care ni le-am propus: dezvoltare instituţională şi creşterea competitivităţii prin cooperare şi schimb de bune practici, precum şi generarea unor schimbări sistemice în acest context colaborativ.