Universitatea de Vest din Timișoara a găzduit de curând dezbaterea „Cauzele și implicațiile războiului din Ucraina”, avându-l invitat special pe conf. dr. Iulian Chifu, consilier de stat pentru Politică Externă, Securitate și Afaceri Strategice în Cancelaria Prim-ministrului României. În cadrul dezbaterii au luat cuvântul și prof. univ. dr. Silviu Rogobete, alături de asist. univ. Mihai Murariu, ambii din cadrul Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării.
Dezbaterea a avut loc simultan, atât în format online, cât și fizic. Evenimentul a fost transmis live pe pagina de Facebook a facultății și pe canalul de Youtube.
În cadrul dezbaterii, s-a discutat despre contextul geopolitic, dar și despre cel diplomatic al Războiului din Ucraina. Dezbaterea a pornit de la premisa că statele din Europa sunt state suverane, adică țări independente, cu proprie putere de stat. Potrivit Cartei ONU, document semnat în anul 1945, egalitatea suverană a statelor este garantată.
De asemenea, Actul Final de la Helsinki din 1975 vizează că în Europa frontierele statelor independente nu pot fi încălcate, iar între state trebuie să existe respectul pentru suveranitate, integritate teritorială și independență.
Iulian Chifu este de părere că Rusia desconsideră Ucraina și nu o vede ca fiind o țară suverană și independentă. Spune că Vladimir Putin, președintele Rusiei, are falsa impresie că Ucraina se află încă sub influența Rusiei.
Federația Rusă justifică atacul asupra Ucrainei, distorsionând legile dreptului internațional prin invocarea dreptului de apărare al cetățenilor ruși, rusofoni și compatrioți. După cum este de părere Iulian Chifu, acest drept de apărare nu este altceva decât un instrument de care Rusia se folosește pentru a relativiza importanța principiilor dreptului internațional.
Ucraina – „spațiul gri” dintre Rusia și „restul lumii”
Ucraina reprezintă teritoriul neutru, un așa zis „spațiu gri”, care desparte Federația Rusă de Uniunea Europeană, dar și de NATO. Iulian Chifu consideră că președintele rus a văzut dorința Ucrainei de apartenență la NATO ca pe o pierdere a acestui spațiu. Din acest motiv, Rusia a dorit înlocuirea teritoriului neutru cu o frontieră întărită.
Organizația Națiunilor Unite condamnă prin majoritate invazia rusă în Ucraina și totodată cere retragerea trupelor rusești de pe teritoriul ucrainean. Pentru rezoluția Adunării Generale a ONU s-au strâns 141 de voturi pentru, cinci împotrivă, dar și 32 de abțineri. Cele cinci țări care au votat împotrivă sunt Coreea de Nord, Belarus, Siria și Eritrea – țară cu un regim autoritar, situată în estul Africii, pe coasta Mării Roșii.
Statele dau dovadă de unitate
Silviu Rogobete, cel de-al doilea vorbitor în cadrul dezbaterii, a subliniat în discursul său faptul că statele au dat dovadă de o unitate fără precedent. El admiră faptul că ele au renunțat la propriile interese financiare pentru a opri acest conflict.
Statele au acționat cu rapiditate pentru găsirea unor sancțiuni. El face referire la toate sancțiunile, atât politice, cât și economice, aplicate asupra Rusiei și este de părere că ele nu trebuie subestimate. În timp, toate aceste sancțiuni pot căpăta un caracter de „bulgăre de zăpadă”,spune el.
Organizațiile de apărare se află într-o dilemă etică
Rusia este una dintre cele mai mari puteri militare ale lumii. Federația Rusă deține inclusiv arme nucleare. Așadar, aici intervine o mare dilemă cu care atât organizațiile de apărare, cât și celelalte state se confruntă.
„Vom crea o ripostă riscând ca lucrurile să escaladeze? Sau facem tot ce ne stă în putință să acționăm prin mijloacele care ne stau la dispoziție în totalitate, pentru evitarea unui pericol iminent?”, după cum subliniază în discursul său prof. dr. Silviu Rogobete.
Pe parcursul evenimentului, vorbitorii au ajuns la concluzia că evoluția conflictului din Ucraina este una incertă, însă au atras atenția că Federația Rusă a ajuns într-o situație fără cale de întoarcere.
Daiana Rob (Jurnalism, anul III)
*Text preluat din publicația online „În Bine”, realizată de studenți voluntari de la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul UVT
