Sâmbătă, 13 decembrie 2025, a avut loc cea de-a X-a ediție a Colocviului Literacum, organizat de către Centrul Studențesc de Cercetare Literacum (CSCL), aflat sub egida Departamentului de Studii Românești și Clasice, din cadrul Facultății de Litere, Istorie, Filosofie și Teologie. Ediția aniversară a propus o temă de actualitate – Canonul literar românesc: tradiție, contestare, reevaluare –, dezbătută de zece studente de la programul Limbi și literaturi, specializarea Limba și literatura română (A și A’), și de la masteratul Literatură și cultură: contexte românești, contexte europene, ale căror lucrări au fost coordonate de lect. univ. dr. Roxana Rogobete, asist. univ. dr. Irina Dincă și asist. univ. drd. Oana Gogoșeanu.
Sesiunea de comunicări a fost deschisă de către Alexandra-Andrada Nemeș (anul al III-lea), cu lucrarea Atentat la bunele moravuri? Cazul Geo Bogza, în care studenta a adus în discuție marginalizarea scriitorului determinată de procesele de pornografie intentate acestuia pentru publicarea de texte licențioase. Teofana Șimonca-Oprița (anul al II-lea), prin comunicarea Femeia, exilul și reabilitarea canonică,a discutat (re)modelarea canonului de experiența exilului exterior sau interior, focalizând, într-un demers atent documentat, asupra a trei autoare din perioada postbelică: Sanda Stolojan, Monica Lovinescu și Gabriela Adameșteanu.
Migrarea dinspre un canon literar spre un canon cultural a fost evidențiată de Ilinca-Georgiana Păiușan (anul al II-lea), prin studiul Forțe centrifuge și centripete în canonizarea lui Mihail Sebastian, unde studenta a analizat factorii care au influențat receptarea scriitorului și integrarea acestuia în diverse configurații canonice. Un studiu de caz privind poziționarea în canon a unui autor a propus și Dariana-Raluca Damșa (anul al II-lea), care, în comunicarea Între Bildungsroman tradițional și metaficțiune modernistă. Situarea „medelenismului” în canonul literar românesc, a susținut necesitatea reevaluării statutului canonic al lui Ionel Teodoreanu. În aceeași linie, Andreea-Daria Brad (anul al II-lea) a prezentat lucrarea Relevarea femininului din spatele unui nume canonic: Agatha Grigorescu, subliniind importanța autonomiei vocilor feminine, printr-un demers ce a urmărit recuperarea Agathei Grigorescu din umbra hipercanonicului ei soț, George Bacovia.
Lucrările colocviului au continuat cu un discurs foarte bine ancorat în tendințele actuale din studiile literare, aparținându-i studentei Andra-Emilia Cătană (anul al II-lea). Comunicarea Pădurea spânzuraților ca World Literature. Rebreanu și periferia canonului universal a propus, așadar, plasarea romanului rebrenian Pădurea spânzuraților în paradigma World Literature, explicând mecanismele care ar face posibilă integrarea lui în acest sistem. Un alt scriitor canonic se află în centrul analizei propuse de Georgiana-Larisa Marcu (anul al III-lea), care, în studiul Canon, comedie și paradox: navigând cumpăna dintre absolut și (auto)sabotare în dramaturgia camilpetresciană, problematizează marginalitatea comediilor lui Camil Petrescu, precum și contradicțiile dintre perspectiva teoretică și practica literară ale dramaturgului, printr-un demers hermeneutic și metacritic bine articulat.
Finalul sesiunii de comunicări a fost marcat de contexte recente. Astfel, Iuliana-Paulina Țerescu (anul I, master), prin lucrarea Literatura de la margine: canonul și literatura feministă contemporană, a dezbătut impactul scrierilor feministe contemporane asupra reconfigurării canonului literar românesc, analizând voci poetice ca Elena Vlădăreanu, Medeea Iancu sau Cătălina Stanislav, în timp ce Roberta Vlăduțoiu (anul al II-lea) s-a concentrat, în comunicarea Canonul literar românesc în raport cu societatea consumeristă a secolului XXI, asupra influenței publicului cititor în cadrul acelorași mecanisme de validare și integrare canonică. Nu în ultimul rând, Ana-Daria Fîc (anul al II-lea) a discutat despre Cinemaul ca formă de transmedializare a canonului literar: Ion Creangă prin prisma cinematografiei secolului XXI, supunând analizei maniera în care două filme recente, Capra cu trei iezi (2022, regia: Victor Canache) și Dracula (2025, regia: Radu Jude), adaptează textele lui Creangă și evaluând impactul acestor „rescrieri” asupra receptării contemporane a literaturii canonice.
Evenimentul s-a încheiat cu lansarea noului număr – triplu – al revistei Literacum (https://www.literacum.ro/revista-literacum/literacum-nr-13-14-15/), care reunește lucrările rezultate în urma atelierelor și dezbaterilor periodice organizate de către CSCL, dar și alte contribuții studențești care atestă spiritul critic, originalitatea demersurilor și rigoarea științifică specifice Literacum (https://www.literacum.ro, https://www.facebook.com/literacum, https://www.instagram.com/literacum).
