În perioada 2-6 martie 2026, la Universitatea de Vest din Timișoara s-a desfășurat BIP-ul Interculturalidad 2, organizat la Universitatea de Vest împreună cu partenerii noștri UNITA de la universitățile din Torino, Universitatea Publică din Coruña (Navarra) și Universitatea Savoie Mont Blanc din Chambéry.
Cei şapte studenţi timişoreni participanţi la acest curs intensiv – Natalia Tănăsie, George Cosmin Poenaru, Mina Golubovic, Timeea Veselin, Ioana Petcu, Mihaela Jercău şi Florina Mîţiu – evocă în acest fel această săptămână de studiu:
În perioada 2–6 martie 2026, am avut ocazia de a participa la Universitatea de Vest din Timișoara la BIP-ul Interculturalidad 2, unde şi-au dat întâlnire 32 de studenți veniți din contexte culturale diferite, alături de cinci profesori din Spania, România, Franţa şi Italia. În ciuda diversităţii spaţiilor de provenienţă (dat fiind că printre colegii noştri de la universităţile străine se aflau şi brazilieni, portughezi, venezueleni, etc.), încă din prima zi am simțit că diferențele dintre noi nu ne separă, ci ne apropie. Timp de cinci zile, am fost parte dintr-un program intens de cursuri, workshopuri și activități interactive susținute de profesorii Diego Muñoz-Carrobles, Magdalena Romero, Pierre Savouret, Maria Consolata Pangallo, Carlo Basso, Ilinca Țăranu și Alexandru Lazea.
Programul a debutat cu o introducere în conceptele fundamentale ale interculturalității, susţinut de profesorul Diego Muñoz-Carrobles de la Universidad de Alcalá. Am înțeles diferențele dintre multiculturalitate și interculturalitate și am reflectat asupra modului în care culturile nu doar coexistă, ci interacționează și se transformă reciproc. Activitățile despre stereotipuri culturale propuse de drd. Alexandru Lazea ne-au provocat să ne analizăm propriile percepții și să devenim mai conștienți de importanța dialogului.
Am descoperit apoi Banatul ca spațiu multicultural, o regiune de frontieră definită de diversitate etnică și lingvistică, unde istoria și identitatea se construiesc prin întâlniri și influențe multiple. Această perspectivă teoretică datorată profesoarei Ilinca Ilian Ţăranu a fost completată de experiențe directe în oraș și în împrejurimi.
Un moment de maxim interes al programului a fost modulul dedicat migrației, susţinut de profesorii Pierre Savouret şi Ilinca Ilian Ţăranu, unde am analizat reprezentările migranților din Europa de Est în literatură și film. Pornind de romanul Desencajada (2020) de Margaryta Yakovenko şi filmul Los lunes al sol (2002)regizat de Fernando León de Aranoa, am discutat despre dezrădăcinare, identitate și apartenență. Am înțeles că migrația nu este doar un fenomen social, ci și o experiență profund personală, marcată de tensiuni între trecut și prezent, între „acasă” și „străinătate”.
În continuare, studiul operei lui Cervantes datorat profesorilor Maria Consolata Pangallo şi Carlo Basso ne-a oferit o perspectivă istorică asupra modului în care este construit „Celălalt”, demonstrând că problematica alterității nu este mai spinoasă astăzi decât era în secolul al XVI-lea spaniol.
Experiența academică a fost completată de momente aplicate și exploratorii. Excursia la Jimbolia, ghidată cu o pasiune extraordinară de domnul Sergiu Dema, directorul Casei de Cultură din acest oraş, a fost de neuitat, pentru că ne-a permis să descoperim patrimoniul local și să înțelegem concret diversitatea culturală a regiunii. Vizita la Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran”, unde doamna Mălina Duţă ne-a prezentat patrimoniul inestimabil al Memoriei Banatului, precum şi turul ghidat la Memorialul Revoluției din Timişoara au contribuit la o mai bună înțelegere a contextului istoric și cultural al oraşului în care ne facem studiile.
Una dintre cele mai dinamice activități a fost cea dedicată peisajului lingvistic, coordonată de profesorii Magdalena Romero şi Diego Muñoz-Carrobles. Împărțiți în grupuri formate intenționat astfel încât fiecare să includă câte un student din fiecare naționalitate, am explorat orașul pentru a observa limbile prezente în spațiul public. Am analizat semne, reclame și inscripții, descoperind modul în care limbajul reflectă identitatea comunității și statutul diferitelor limbi. Această activitate ne-a ajutat să colaborăm, să comunicăm și să învățăm unii de la alții într-un mod autentic.
Pe parcursul întregii săptămâni, am lucrat la realizarea unui „pașaport lingvistic”, un proiect personal prin care ne-am analizat limbile, experiențele și identitatea. În ultima zi, prezentarea acestor pașapoarte a fost un moment de reflecție profundă: am realizat cât de mult ne definim prin limbile pe care le vorbim și cât de mult putem descoperi despre noi înșine prin ceilalți.
Dincolo de activitățile academice, experiența BIP a fost una completă. Nu am irosit nicio secundă din timpul petrecut împreună. După cursuri, am continuat să explorăm orașul, să ieșim, să participăm la petreceri, să vorbim ore întregi și să aflăm lucruri noi despre fiecare în parte. În aceste momente informale, interculturalitatea a devenit realitate.
În doar câteva zile, am legat prietenii la care nu ne-am fi așteptat și am învățat să comunicăm dincolo de bariere lingvistice și culturale. Am plecat cu mai mult decât cunoștințe: cu o nouă perspectivă asupra diversității, identității și a modului în care ne raportăm unii la ceilalți.
Cu promisiunea că în anul următor ne vom reîntâlni la Universidad Pública de Navarra (UPNA), ne spunem „¡Hasta pronto!” pentru noi schimburi academice, dialoguri fertile și continuarea colaborării în spiritul UNITA.
